miercuri, 17 octombrie 2007

Şcoala Normală "Vasile Lupu" Iaşi - Conflictul dintre normalişti si seminarişti

Reportajul este o specie publicistică, care în baza unor date, culese la faţa locului, informează opinia publică asupra problemelor de interes general sau ocazional constatate, cât mai real şi nepărtinitor.

Şcoala Normală "Vasile Lupu" şi Seminarul Teologic se află la 100 de m distanţă una de alta.Cele 2 şcoli au un magazin comun,cel de la Pedagogic.În fiecare pauză se adună seminariştii pentru a-şi cumpăra de mâncare. Între elevii celor 2 şcoli se stârnesc diferite conflicte conjugale ajungându-se chiar la bătaie.O situatie de aceasta s-a întâmplat miercuri 17 octombrie 2007.Conflictul a început în magazin ,un seminarist s-a adresat urât colegului meu Alex Potcovaru şi la ameninţat cu bătaia.Un alt coleg de-al meu care era afară a vrut să intervină însă a fost lovit cu pumnul in figură.Seminaristul a incercat să-i bată pe amândoi însă colegii mei s-au apărat şi au reuşit sa-l imobilizeze pe acesta.Dupa acest conflict seminaristul a ieşit cu nasulspart iar unul din colegii mei cu ochiul umflat.Conflictul a continuat pe seama pedepselor celor implicaţi ,Alex Potcovaru fiind exmatriculat ,seminaristul care i-a agresat a fost doar mustrat.În concluzie nu s-a făcut dreptate câştigând cei cu influenţă economică.


joi, 20 septembrie 2007

Sărbătorile Iaşului, sărbătorile credinţei




In fiecare an, pe 14 octombrie, Iasul devine un adevarat centru al crestinatatii, reunind sute de mii de credinciosi, inalte fete bisericesti si oameni politici, veniti pentru a se ruga, dar si pentru a-si crea o imagine publica.
Iar pentru ca in acea zi Iasul este polul ce atrage oameni din intreaga tara, autoritatile au decis sa-l sarbatoreasca asa cum merita, ca pe un oras al credintei si al culturii. Vreme si... vremuri Chiar daca batrinii spun ca de Sfinta Parascheva natura se arata darnica, in ultimii ani, traditia a fost incalcata de citeva ori - in 1997, vremea a fost mohorita, in 1998 a plouat, in 1999 a fost frig si de abia in 2000, soarele a stralucit pentru a-i lumina si incalzi pe credinciosi. Invingind, insa, capriciile toamnei, pelerinii sositi la Iasi au fost din ce in ce mai multi de la un an la altul, parca veniti sa se roage pentru iertarea pacatelor si rezolvarea problemelor, si ele din ce in ce mai numeroase. Infruntind oboseala si frigul sau ploaia, foamea si setea ori lipsa de confort, cei cu credinta in suflete au venit sa vada si sa atinga moastele Sfintei inainte cu citeva zile de sarbatoarea religioasa. Au dormit pe unde au apucat - pe la rude sau prieteni, in corturile instalate sau pe iarba din curtea Catedralei Mitropolitane - si au stat la cozi uriase pentru a se ruga linga sicriul cu moaste. De fapt, in 1996, pelerinii au putut atinge si moastele Sfintului Andrei, iar in 2000 - pe cele ale Sfintului Gheorghe. Incercind sa le rasplateasca eforturile, si pentru a le dovedi ospitalitatea ieseana, Primaria a pregatit, pentru pelerini, si sarmalele traditionale, al caror numar a fost mai mare de la un an la altul, pe masura sporirii celor veniti la Sfinta. Credinta si politica De fiecare data, Sarbatorile Iasului au fost onorate de prezenta oamenilor deosebiti - inalte fete bisericesti care, alaturi de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, au oficiat slujbele. La Iasi au venit mitropoliti din Romania si din tarile invecinate, dar si patriarhi; doar patriarhul Romaniei, Prea Fericitul Teoctist, a ajuns mai rar la Iasi - in 1997 si in anul 2000 (cind la Iasi a sosit si Patriarhului Bartolomeu I al Constantinopolului), insa in 1999 a lipsit de la marea sarbatoare, intrucit se afla in aceeasi zi la Ploiesti, unde avea de sfintit o biserica ctitorita de firma LUKoil. Sarbatorile Iasului au adunat, insa, si multi politicieni - in fiecare dintre ultimii ani, acestia s-au dovedit nelipsiti. Daca in 1997, de Sfinta Parascheva au venit doar Regele Mihai si Regina Ana, in 1999, anul premergator campaniei electorale, sarbatorile au fost pline de pedeseristi si de reprezentantii altor formatiuni politice - Ion Iliescu, impreuna cu multi alti colegi de partid, Teodor Melescanu, printul Dimitrie Sturdza si o multime de deputati si senatori. La fel a fost si in 2000, cind la slujba din Mitropolie au fost prezenti foarte multi politicieni, in frunte cu Ion Iliescu, dar si cu Mugur Isarescu, premierul in exercitiu de atunci. Bucurie si neplaceri Pentru credinciosii obisnuiti, simpla lor prezenta in orasul Sfintei Parascheva a reprezentat o bucurie imensa. Pentru clipele lor libere, autoritatile locale au pregatit, an de an, spectacole si tot felul de tirguri, menite a face ca timpul sa treaca mai usor - expozitii, de arta populara, de cojocarie, reprezentatii de parasutism, teatru in aer liber, sarbatoarea vinului, toate culminind cu un foc de artificii. Apoi, centrul orasului, devenit in intregime un loc al tarabelor de flori, casetelor cu muzica religioasa, obiectelor religioase, dar si al celor cu jucarii, mici, cirnati, covrigi, tartine, si fel de fel de alte lucruri, a reprezentat, de fiecare data, un loc in care trecatorii isi puteau trece timpul fie cumparind, fie doar privind incintati. Iar multimea ce a ratacit pe strazi a fost din ce in ce mai mare, mai ales ca, in 1998, scolile au fost si ele inchise, pentru ca si elevii sa poata simti cu adevarat sarbatoarea. Insa, cum era si firesc, intr-o asemenea aglomeratie, incidentele nu au lipsit - de fiecare data, unii pelerini au ajuns la spitale, fie lesinati de oboseala, frig si foame, fie rapusi de boli carora au incercat sa le faca fata. Altii s-au trezit ca au ramas fara banii strinsi cu efort pentru a veni sa atinga Sfinta, dupa ce hoti fara nici o credinta i-au usurat de agoniseala. Insa aceste incidente, obisnuite si in viata de zi cu zi, s-au rezolvat pina la urma. In schimb, in 1999, in curtea Mitropoliei s-a petrecut o intimplare nemaipomenita: citeva maici de la Manastirea Vladimiresti (Galati) au trebuit evacuate de jandarmi pentru ca au inceput sa protesteze impotriva Bisericii Ortodoxe Romane intr-un mod nepotrivit pentru niste credincioase - aruncind cu pietre si blestemind pe preoti. Iasul milosteniei Desi pazit de forte de ordine, in zilele de sarbatoare, Iasul a fost impinzit, de fiecare data, de cersetori. Veniti din toata tara, acestia au invatat ca, de Sfinta Parascheva, toti oamenii sint mai milostivi si daruiesc pentru sanatate si noroc. La toate colturile de strada, in preajma bisericilor, la intrarea in blocuri, au aparut infirmi, femei cu copii in brate, batrini orbi care cerseau un colt de piine sau un banut, inmuind chiar si cele mai reci inimi. De fapt, darnicia pare sa fi devenit, de fiecare data, unul dintre atributele sarbatorilor, la fel ca si dorinta de a cheltui banii, desi putini, pe nimicurile insirate la tarabele din preajma Mitropoliei. Iar aceeasi milostenie si ajutorare s-au vazut si atunci cind pelerinii mai avuti i-au hranit pe cei saraci, i-au invelit cu patura lor sau i-au ajutat pe cei carora li s-a facut rau. Zile sfinte In cele citeva zile de sarbatoare, Iasul se schimba deodata, iar rutina obisnuita se transforma intr-o atmosfera aparte, de credinta si bucurie. Pe de o parte, modificarea are loc pentru ca orasul se umple de oameni, iar pe de alta parte, datorita aspectului strazilor, care iau un aer de sarbatoare. Iar peste toate, mireasma de busuioc, ce devine stapina, face ca Iasul sa devina o catedrala enorma, in care oamenii ajung sa creada in minunile faptuite de moastele Sfintei Parascheva, in bunatatea semenilor si sa inteleaga ca, devenind mai buni, au parte de mai multe bucurii si de mai multa intelepciune.